Bruceloza

BRUCELOZA
Liliana Groppa, Daniela Cepoi
-  Este o infecție cronică granulomatoasă cauzată de o bacterie intracelulară și este cea mai răspîndită zoonoză în toată lumea.


Etiologie
  • Brucella aparține speciilor de proteobacterii și există 6 patogene clasice, din care 4 sunt recunoscute ca zoonoze umane.
  • Acestea sunt bacterii mici, Gram-negative, ce nu produc endo- sau exotoxine. Brucella invadează mucoasa, unde este fagocitată. Replicarea bacteriei are loc în reticulul endoplasmatic fără a afecta integritatea celulei gazdă. După replicare, brucelele sunt eliminate cu ajutorul hemolizinelor și a apoptozei induse.
Factorii de risc pentru infecție
  • Sursa primordială de infecție este consumul de produse din lapte nepasteurizat, dar infectarea poate surveni și prin contact direct cu porțiuni infectate de animale (de ex., placenta) și prin inhalarea particulelor aerosolizate.
  • Bruceloza este o maladie ocupațională a păstorilor, lucrătorilor de la abatoare, fermierilor, veterinarilor, lucrătorilor din industria produselor lactate și personalului laboratoarelor microbiologice.
  • Un element important al eradicării brucelozei în comunitate este screening-ul tuturor membrilor gospodăriei persoanei infectate.
  • Este posibilă transmiterea pe cale aeriană a infecției.

Tablou clinic
  • Febra nu are un caracter specific
  • Transpirația cu miros specific este aproape patognomonică
  • Slăbiciunea nespecifică
  • Uneori, pot fi prezente limfadenopatia, hepatomegalia sau splenomegalia
Manifestări musculoscheletale
  • Sunt unele dintre cele mai frecvente complicații ale brucelozei, afectînd pînă la o treime din pacienți
  • Complicațiile osteoarticulare sunt uneori legate de o predispoziție genetică, datele recente sugerînd o asociere cu HLA-B39
  • Afectarea sacroiliacă și spondiloza se dezvoltă în special la adulți, în timp ce copiii fac mai frecvent artrită periferică, osteomielită sau infecție a țesuturilor moi (de ex., bursită)
  1. Artrita periferică "“ este cea mai frecventă afectare musculoscheletală, este neerozivă și cel mai des, monoarticulară, deși oligoartrita la fel este posibilă. O poliartrită simetrică a articulațiilor mici denotă mai degrabă un mecanism reactiv decît un sepsis poliarticular veritabil. Deși pot fi afectate toate articulațiile, cu predilecție sunt afectate articulațiile mari.
  2. Sacroileita "“ în infecția cu Brucella aproape întotdeauna este unilaterală, dar radiografia simplă este puțin utilă. RMN decelează edem osos și este investigația de elecție.
  3. Spondilita "“ este refractară la tratament și deseori produce sechele. Este mai frecventă la pacienții vîrstnici, cu forme cronice de afectare. Cel mai frecvent este afectat segmentul lombar și mai puțin frecvent cel cervical. Spondilita, de regulă, este recunoscută la radiografie unde se observă semnul caracteristic Ponce (o eroziune în trepte a marginii vertebrale anterosuperioare) sau la scintigrafie și RMN. Infecția este agresivă cauzînd destrucții osoase răspîndite, deseori necesitînd combinație de antibioticoterapie și debridare chirurgicală cu stabilizare.
Manifestări extrascheletale
  • Sistemul reproductiv "“ este cea de a doua localizare după frecvență a brucelozei localizate. La bărbați, se poate prezenta sub formă de epididimorhită impunînd dificultăți de diagnostic. La femei, bruceloza în sarcină sporește riscul de avort spontan.
  • Hepatita "“ este frecventă manifestîndu-se prin o creștere ușoară a transaminazelor. Granuloame pot fi prezente la biopsia hepatică. Ascita nu este frecventă.
  • Sistemul nervos central "“ este implicat în 5-7% de cazuri, sub formă de meningită, encefalită, meningoencefalită, abcese cerebrale și sindroame demielinizante. În aceste situații, prognosticul este foarte rezervat.
  • Endocardita "“ rămîne a fi cauza principală a mortalității. De regulă, afectează valva aortică.
  • Complicațiile pulmonare "“ sunt rare. includ pneumonia lobară și pleureziile (16%).

Pentru mai multă informație despre Diagnosticul pozitiv, Diferențial și Tratamentul Brucelozei consultați Compendiul de Reumatologie, 2009, sub redacția prof. univ., d.h.m. Liliana Groppa.